Scopul lui Dumnezeu pentru limba mea
Inima mea este intarita,Dumnezeule!Voi canta,da voi canta psalmi cu slava mea! Psalmul 108:1.
David a luat o decizie ferma:indiferent ce se intampla,el Il va lauda pe Domnul.aceasta este singura baza suficienta pentru o lauda care Il slaveste cu adevarat pe Dumnezeu.Daca laudele noastre se ridica in principal din sentimentele sau circumstantele noastre,ele vor fi la fel de fluctuante si nesigure ca si acestea.Ele trebuie sa se bazeze ,ca si laudele lui David,pe o decizie ferma a vointei noastre.
Decizia lui David izvoraste dintr-o revelatie speciala,ce este continuta in fraza de incheiere:”Cu slava mea.”Ce aavut el in minte cand a spus:”Cu slava mea?”Acesta este unul din acele cazuri in care Biblia asigura cel mai bun comentariu despre ea insasi.In Psalmul 16:9,David foloseste aceeasi fraza:”Slava mi se inveseleste”(nota trad.-traducerea Cornilescu din limba romana:”Sufletul mi se veseleste”).In Faptele apostolilor 2:26,Petru citeaza acest verset,dar schimba un cuvant important:”Mi se veseleste limba”.In consecinta limba si slava sunt sinonime.
Ce revelatie minunata:limba mea este ”slava” mea!Gandeste-te la implicatiile acestui lucru!De ce mi-a dat Creatorul meu o limba?Ca eu sa-L pot slavi pe El cu laudele ei.Datoria mea suprema in viata este sa-L slavesc pe Dumnezeu,dar din toate madularele trupului meu exista una creata special pentru aceasta functie:limba mea.Numai cand Il laud pe Dumnezeu cu limba mea,eu o folosesc in mod corect.
Ca urmare,permite-mi sa iau aceeasi decizie ca si David:sa imi folosesc limba totdeauna si numai in scopul pentru care a fost creata.
Raspunsul credintei:Printr-o decizie a vointei mele,eu ma hotarasc acum sa imi folosesc limba pentru scolpul pentru care Dumnezeu mi-a dat-o.